Cum a fost La Porțile Rășinariului cu Artografica

de Gio

Pe Stefan am avut ocazia sa il cunoastem cu cativa ani in urma, chiar inainte de lockdownul din 2020. Este fondatorul asociatiei Artografica si tine aproape de el fotografi din Romania, nu doar din Sibiu. Nu este nici el sibian, dar locuieste aici de o vreme; e clar ca-i place zona. La un moment vroia sa se mute in Marginimea Sibiului, chiar in Rasinari.

Fiindca dinMarginime s-a nascut din dorinta de promovare a producatorilor locali si s-a dezvoltat intr-un concept de promovare a Marginimii Sibiului, la rang de arta, parea normal ca urmatorul pas sa fie documentarea portilor din Rasinari. Inainte de a crea website-ul pe fonduri, am creat, asa cum era normal, un logo. Acesta a fost inspirat de portile din Marginimea Sibiului si partea frumoasa este ca cea care a ilustrat grafic acest logo, avea aceasta viziunea chiar dinainte de a ne cunoaste.

Asa se nasc proiectele frumoase si asa am ajuns sa organizam si aceasta tura.

Rasinari a primit acest titlu #besttourismvillages, cu care ne laudam, un titlu important, oferit de @UNWTO in urma propunerii trimise de Primăria Rășinari.

Asadar, duminica a avut loc prima tura foto in Rasinari organizata de Artografica in parteneriat cu dinMarginime, iar focusul a fost pe Portile specifice Marginimii Sibiului.

Ziua a inceput primind fotografii la noi acasa, unde i-am asteptat cu masa pregatita de post, dar nu oricum ci cu pita din Rasinari, facuta pe vatra, unsa cu zacusca si cu gem, asezate fain frumos pe curpatoare #dinlemnmasiv de la Talmaciu si cu ceramica din Tropini. 

Am stabilit impreuna traseul si am plecat sa colindam Portile din Rasinari, mentionand si princilpalele obiective turistice ale satului. Prima oprire a fost la Cripta lui Andrei Saguna de langa Biserica Sfanta Treime, apoi am urcat prin cimitir pentru o priveliste frumoasa catre partea centrala a satului. Am vizat in mod deosebit Casa natala a lui Goga, insa nici nu visam s-o prindem deschisa! Aceasta a fost marea surpriza a plimbarii noastre de duminica si toata lumea a simtit un vibe cu adevarat fain. Am vizitat Fantana Rosca, locul in care are loc Piata, cele trei Biserici din exterior, dar si Valea Caselor care este deschiderea catre natura care inconjoara Rasinariul. Intentionam sa vizitam si doua muzee, unul privat si cel local, insa am reusit sa il vedem doar pe cel prival, al lui nea’ Pavel Diaconu, care ne-a primit cu atata bucurie de mai mare dragul sa ii treci pragul. Ne-a prezentat ce-a strans de-a lungul anilor din iubirea lui de tara si de zona si ne-a servit cu racoritoare, apa de izvor, rachiu si vin.

Ne-am intors in sat, admirand in continuare portile, bifand pe traseu Casa lui Cioran, Casa cu Iedera, Casa scrisa in litere chirilice, Primaria si Caminul Cultural, povestind cu 2-3 oameni iesiti la poarta, apoi oprindu-ne pentru o binemeritata masa de pranz, la pensiunea Lungu. Doamna Lungu si fetele ei ne-au asteptat cu tocana pregatita atat de post cat si “de dulce”, cu carnaciori de la producatori din Rasinari, cu verzarul binecunoscut Rasinariului, pregatit de doamna Lungu, dar si gogosele de post. Afinata a atras cu siguranță, fiind un gust specific și el, acestui sat. Aceasta primire calduroasa ne-a dat energie pentru a incheia aceasta zi minunata ghidati de Carmen Lungu care reprezinta Rasinari.Travel. Am mers sa ne prezinte povestea tramvaiului din Rasinari si sa ne arate unde este centrul de informare turistica.

A fost o tura lunga, plina de soare si bunastare!

Sunt recunoscatoare pentru ocazia asta si pentru incantarea pe care am vazut-o in ochii fotografilor. 

Cel mai fain insight de duminica este faptul ca multi au zis ca nu stiau ca Rasinariul este atat de mare si atat de frumos. 

Au ramas multe strazi de colindat si multe de prezentat, asa ca sigur se mai lasa cu o tura foto in curand, insa si cu alte ture organizate-n sat, dar si in intreaga Marginime a Sibiului.